Acest articol a fost scris de prim balerina Teatrului Sârb Novi Sad – Gabriela Teglasi – colaboratoare a revistei DansMania Gabriela Teglași Joikić!

Recenzie tradusă în română din limba Sârbă! O elaborare care ar merita să fie tradusă și în România, dat fiind că de-a lungul deceniilor România a fost principala materie primă a balerinilor din țările Iugoslave, înaintea Rusiei sau a Ucrainei!

Baletul este o artă ce combină frumusețea și asprimea, disciplina și controlul, severitatea și perseverența, și, ca atare, nu lasă mult timp pentru ca balerinii să se dedice înmagazinării realizărilor individuale, pe lângă profesia lor, care este plină de sacrificii și muncă grea. Dacă luăm în considerare că balerinele și balerinii, pe parcursul carierei lor active, se consumă pe scenă și nu își încondeiază premiile, atunci o astfel de atenție pentru ei, și în jurul activității lor, merită toată lauda. Drumul minunat al unui balerin, prin formarea propriei personalități, construită pe temelii de estetică, armonie, simțire și noblețe a mișcărilor, a fost observat și premiat, iar Rasko B. Stojković le-a înregistrat numele în acest lexicon și li le-a publicat în 2024.

PREZENTAREA „Lexiconului premiilor sârbești pentru balerinii din Sebia“

Cu multă muncă și dedicare de-a lungul mai multor ani, Rasko B. Stojković, jurist și publicist, a reunit premiile, recunoașterile și laudele oferite artiștilor de balet din Serbia. „Lexiconul premiilor sârbești pentru artiștii de balet“ este dedicat tuturor artiștilor de balet, iar autorul își începe lucrarea cu un citat:

„Quid scribam – manet quae memoria – evanescunt“, ceea ce, tradus în sârbă, înseamnă: „Ce se scrie – rămâne, iar ce se memorează – dispare“.

Dacă plecăm de la acest adevăr, dispare orice căutare a premiilor care nu au fost înregistrate și ne rămâne doar un mare mulțumesc în numele artiștilor de balet care, în calitatea lor de laureați, au fost înregistrați cu numele și prenumele, găsindu-se într-un singur loc, într-o singură publicație. În lexicon sunt deopotrivă incluse și spectacolele premiate, sau cele în care au fost obținute premii individuale. În cartea de format 17×24, ce cuprinde 115 pagini, sunt listați câștigătorii premiilor cu diverse titluri, toate fiind clar prezentate în tabele ușor de observat, care indică categoria premiului, anul acordării, câștigătorul și motivul acordării acestuia.

Cuvântul autorului de pe pagina a cincea clarifică nedumeririle legate de diverse nume și alfabetul în care a fost scrisă cartea. Explicația privind motivul pentru care această carte a fost scrisă cu litere latine ajută cititorul ce nu este familiarizat cu baletul să înțeleagă că terminologia baletului se bazează pe limba franceză și că titlurile spectacolelor în documentații sunt frecvent scrise în limbi străine. Premiile au fost colectate din arhivele teatrelor, ale mai multor asociații și organizații, iar cele care poate că nu au fost înregistrate în acest lexicon nu sunt o omisiune a autorului. Dimpotrivă, s-ar putea spune că aceste câteva premii neînregistrate se datorează predecesorilor care nu au păstrat o evidență corespunzătoare.

„Lexiconul premiilor sârbești pentru artiștii de balet“ este o lucrare care, printr-o cercetare temeinică, a ajuns la o bază valoroasă pentru continuarea realizărilor balerinilor în viitor. Instituțiile, asociațiile, organizațiile, festivalurile, precum și donatorii de premii locali, regionali și de naționali ai Serbiei, au acum sarcina, prin această primă ediție de acest tip, să continue cu o înregistrare adecvată a premiilor și pe mai departe. Seria premiilor înregistrate în lexiconul lui Rasko B. Stojković se întinde din 1949, cu distincții de stat din perioada Republicii Federative Socialiste Iugoslavia, precum Ordinul Muncii clasa a II-a, până în anul 2023. O valoare specială o reprezintă Indexul Numelor, care ajută la găsirea mai ușoară a numelor personalităților din lumea baletului, în timp ce un index separat al spectacolelor premiate reprezintă o imagine a unui repertoriu divers.

Și poate nu în cea mai corectă ordine în această prezentare, dar cu siguranță foarte importantă este și acel prim impact, atunci când privim coperta, unde se află singura fotografie color a unui cuplu de balerini: Alena Kovaleva și Jakop Tisi, într-o ipostază din baletul neoclasic „Diamantele”, coregrafiat de Georges Balanchine. Autorul fotografiei, Natalia Voronova, a reușit să captureze perfect momentul jocului acestui cuplu, iar această imagine devine un ghid pentru ceea ce urmează în carte. Designul grafic și pregătirea pentru tipar sunt semnate de Milorad Vučković, iar editorul este „Alma“ din Belgrad.

Baletul este o artă ce combină frumusețea și asprimea, disciplina și controlul, severitatea și perseverența, și, ca atare, nu lasă mult timp pentru ca balerinii să se dedice înmagazinării realizărilor individuale, pe lângă profesia lor, care este plină de sacrificii și muncă grea. Dacă luăm în considerare că balerinele și balerinii, pe parcursul carierei lor active, se consumă pe scenă și nu își încondeiază premiile, atunci o astfel de atenție pentru ei, și în jurul activității lor, merită toată lauda. Drumul minunat al unui balerin, prin formarea propriei personalități, construită pe temelii de estetică, armonie, simțire și noblețe a mișcărilor, a fost observat și premiat, iar Rasko B. Stojković le-a înregistrat numele în acest lexicon și li le-a publicat în 2024. Pentru toată frumusețea pe care balerinii o aduc pe scenă, au primit în schimb un inventar al realizărilor lor. Într-un singur loc s-au regăsit toți acești ctitori ai baletului, care, prin creațiile lor și rolurile încredințate, au fost recompensați, iar sensibilitatea autorului față de arta baletului merită aplauze sincere.

Rasko B. Stojković, diplomat și publicist, s-a născut în 1938. Este redactorul mai multor publicații enigmatice, reviste și rubrici de divertisment, chiar și al unor publicații non-enigmatice, fiind colaborator permanent al acestora. A publicat mai mult de 20.000 de lucrări enigmatice (ghicitori) și este autorul următoarelor cărți: „Dicționarul universal al abrevierilor, acronimelor și semnelor”, 1997 a doua ediție revizuită și adăugată în 2008: „Lexiconul literar al laureaților” – premiile literare sârbești din 1839-2002, prima carte publicată în 2004, a doua carte care acoperă perioada 2003-2010, publicată în 2011, și a treia carte care se referă la perioada 2011-2015, publicată în 2016, apoi „Premiile teatrale sârbești” în 2008, monografia „Asociația pensionarilor de la Banca Poștală 1979-2004”; 2006, „Enciclopedia enigmatică a personalităților și operelor”, 2022, „Lexiconul creatorilor de filme laureați” 2019 și „35 de ani (1986-2021) ai Asociației Enigmatiștilor ‘Vuk Karadžić’”, Belgrad, 2023. I-a fost acordat titlul de „Maestru în Enigmatică” în 1979. A primit diverse premii pentru contribuțiile sale, mai multe diplome, inclusiv o diplomă de aur din partea Asociației din Serbia, o recunoaștere specială din partea ziarului „Danas”, precum și mai multe plachete și diplome de mulțumire pentru colaborarea de succes și participarea activă la promovarea enigmaticii. A câștigat locul întâi la concursul de compunere a enigmelor în 1986.

Recenzija prevedena na rumunski iz srpskog jezika!

Razrada koja bi zaslužila da bude prevedena i na rumunski, s obzirom na to da je tokom decenija Rumunija bila glavni izvor baletana za zemlje bivše Jugoslavije, pre Rusije i Ukrajine!

Ovaj članak je napisala prvakinja Srpskog narodnog pozorišta u Novom Sadu – Gabriela Teglasi – saradnica časopisa DansMania.

Габриела Теглаши Јојкић

ПРИКАЗ „Лексикона српских признања балетским уметницима“

КЉУЧНЕ РЕЧИ: балет, уметност, награде, похвале, признања

Уз велики труд и вишегодишње залагање Ратка Б.Стојковића, дипломираног правника и публицисте, обједињене су српске награде, признања, и похвале балетским уметницима. „Лексикон  српских признања балетским уметницима“, аутор је посветио свим уметницима балета и своју књигу започиње цитатом:

Quid scribam – manet quae memoria – evanescunt, што у преводу на српски језик значи: „Шта се запише – остаје, а шта се памти – ишчезне“.

Ако се пође од ове истине, престаје свака потрага за оним евентуално неуписаним наградама и остаје само да се изговори једно велико хвала у име балетских уметника који су се, као лауреати, уписани именом и презименом, нашли на једном месту, у једној публикацији. У лексикону су једнако заступљене и награђене представе или су именоване оне у којима су остварене индивидуалне награде. У књизи формата 17х24 су на 115 страна пописани добитници признања различитих назива и сва су јасно приказана у табелама које су једноставне за уочавање врсте, године доделе, добитника и повода признања.

Реч аутора на петој страни је разјаснила недоумице које се односе на имена и писмо на којем је књига писана. Образложење разлога зашто је књига исписана латиничним писмом помаже небалетском читаоцу да сазна да је балетска терминологија заснована на француском језику, а и да су називи представа у документацијама често уписивана на страном језику. Награде су прикупљане из списа позоришта, многих удружења и организација, а оне које можда овом приликом и нису уписане у овај лексикон никако нису пропуст аутора. Напротив, пре би се могло рећи да тих свега неколико неуписаних награда, падају на терет претходника који нису водили поуздану евиденцију.

„Лексикон  српских признања балетским уметницима“ је дело, до којег се упорним претраживањем дошло до вредног полазишта, основе за наставак бриге о постигнућима балетских уметника у будућности. Пред установе и удружења, организације и фестивале, као и градске, републичке и државне дародавце награда је, с овим првим овакве врсте издањем, дат задатак, да у наставку свог деловања само наставе уредно записивање. Низ пописаних награда у лексикону Растка Б. Стојковића сеже од 1949. године, државних одликовања из времена Социјалистичке Федеративне Републике Југославије, као што је Ордена рада Другог реда, закључно са 2023. годином.  Нарочиту вредност има Индекс имена, који доприноси лакшем проналажењу имена личности из балетског света, док је засебан индекс награђених представа својеврстан приказ разноликог репертоара.

И можда не баш правим редоследом у овом приказу, али свакако веома важан је и тај први утисак, када се угледа насловна страна, где је на корицама једина колор фотографија балетског пара Алене Ковалеве и Јакопа Тисија у пози из неокласичног балета Дијаманти, кореографа руског порекла, Жоржа Баланшина. Ауторка фотографије Наталија Воронова сјајно је успела да забележи тренутак игре овог пара и да баш једна таква слика буде путоказ ка ономе што унутар књиге тек следи. Ликовно-графичко обликовање и припрему за штампу потписује Милорад Вучковић, а издавач је „Алма“ из Београда.

Балет је уметност коју чине лепота и суровост, дисциплина и контрола, строгост и истрајност, и као таква, не оставља много времена играчима да се поред професије која је пуна одрицања и напорног рада посвете евидентирању индивидуалних достигнућа. Ако се узме у обзир да балерине и балетски играчи током своје активне играчке каријере изгарају на сцени и не уписују своје награде,  онда је оваква брига за и око њих вредна сваке хвале. Предивни балетски пут појединца је, кроз формирање сопствене личности изграђене на основама естетике, хармоније, осећања и племенитости покрета, неко уочио, овенчао наградом, а Ратко Б.Стојковић их је уписао и 2024. у лексикону и објавио. За сву лепоту коју балетски уметници пружају на позорници, заузврат су добили попис њихових остварења. На једном месту су се нашли сви они балетски посленици, који су кроз своје креације поверених им улога, бивали и награђени, а сензибилитет аутора за балетску уметност заслужује искрен аплауз.

Ратко Б. Стојковић, дипломирани правник и публициста, рођен је 1938. Дугогодишњи је енигмата, уредник више енигматских листова, часописа и забавних рубрика и у неенигматским листовима и часописима, као њихов стални сарадник. Објaвио је више од 20 000 енигматских радова и аутор је књига: „Универзални речник скраћеница, акронима и ознака“ 1997 и друго измењено и допуњено издање 2008, „Лексикон литерата лауреата“ – српске књижевне награде од 1839-2002, књиге прве објављене 2004, књиге друге која обухвата период од 2003-2010, објављене 2011, и књиге треће која се односи на период од 2011-2015, објављене 2016, затим, „Српске позоришне награде“ 2008, Монографије „Удружење пензионера Поштанске штедионице од 1979-2004“, 2006, „ија лиЕнигматска енциклопедчности и дела“, 2022, „Лексикон филмских стваралаца-лауреата“ 2019, и „35 година (1986-2021) Удружења енигмата ‘Вук Караџић’“, Београд 2023. Као дугогодишњем енигмати у бившој Југославији, додељено му је звање енигматског велемајстора 1979, добитник је признања за допринос у развоју загонеташтва, бројних повеља и једне златне повеље од стране Енигматског савеза Србије, специјалног признања листа „Данас“, као и више Споменица и Захвалница за успешну сарадњу и активно учешће у популарисању енигматике. Освојио је прво место у састављању загонетки 1986.

РЕЗИМЕ:

Лексикон српских признања балетским уметницима у меком повезу садржи 115 страна, индекс са 643 имена награђених балетских уметника, као и индекс са 73 назива награђених представа. Штампан је у тиражу од 100 примерака и налази се у Каталогизацији у публикацији Народне библиотеке Србије у Београду, COBISS.SR-ID 137437961

11.март 2024.                                                             Габриела Теглаши Јојкић