România se află într-o perioadă de „criză economică” în care austeritatea a devenit cuvântul de ordine al Guvernului, iar bugetele sunt tot mai restrânse. În acest context, se taie din stânga și din dreapta, până și de la evenimentele care ar trebui să sprijine educația și cultura.
Un exemplu perfect este „Olimpiada de Coregrafie”, un eveniment care trebuia să reprezinte o oportunitate pentru tinerii balerini din toată țara de a-și dovedi talentul și munca asiduă…
Schimbări în regulament care subminează competiția
Recent, cu doar câteva zile înainte de Olimpiada Națională de Coregrafie, Ministerul Educației a aprobat un nou regulament care modifică drastic modul în care competiția se desfășoară. Participarea este acum restrânsă la un singur elev pe an de studiu în secțiunile de dans clasic și contemporan. În acest fel, locurile 2 și 3 dispar, iar ideea unei competiții naționale care să răsplătească excelența și efortul se transformă într-o simplă formalitate birocratică. O oportunitate pentru tineri de a-și arăta talentul se reduce acum la o statistică!
Austeritatea pe seama talentului tinerilor
Modificările sunt, de fapt, un semnal al unei viziuni economice care nu mai pune preț pe performanță, ci pe reducerea cheltuielilor. Astfel, o competție care ar fi trebuit să fie un punct de referință în educația culturală națională ajunge să fie o umbră a ceea ce ar putea fi. Liceele de coregrafie din România sunt pline de tineri care au obținut premii internaționale, dar care, acum, sunt privați de șansa de a se afirma și acasă, în fața unui public local.
Un viitor fără locuri pe podium?
În loc să fie un loc al descoperirii și promovării talentelor, această competiție riscă să devină doar o formalitate administrativă. În loc de a încuraja excelența și creativitatea, se pune accent pe economii „eficiente” care afectează un întreg sector cultural. Este important ca, pe viitor, autoritățile să își reconsidere deciziile în ceea ce privește edcația artistică, oferind tinerelor talente nu doar sprijin, dar și un spațiu în care să se poată exprima fără limitări impuse de bugete…