HAMILTON – un film pus întâmplător pentru colecție, fără să mă interesez de istoricul lui. Am avut o fază de abandon la începutul vizionării, dar i-am dat șanse și mi-a plăcut foarte mult. Nu prea l-am înțeles, însă am rămas captivat de muzica antrenantă (hip-hop opera, și nici nu am știut că există așa ceva), de scenotehnică, de scena în sine, de coordonările impecabile ale celor de la lumină, de umorul subtil al unor protagoniști, dar mai ales de dansatori, rămânând definitiv cu ideea că este un film adaptat principiilor americane, nu ale celor europene.
Coregraful nu a insistiat cu punerea în valoare a fiecărui dansator în parte – foarte buni de altfel – ci pe acoperirea cu dibăcie a scenei prin intermediul lor, pe coordonare și mișcări sincronizate, așa că am avut mereu impresia că sunt câțiva zeci de protagoniști, iar când am pus un stop cadru la aplauzele de final, am constatat că au fost vreo 20 cu toții.
S-a ținut cont ca dansatorii să aibă voce bună (nu există nimic mai urât pe lumea asta decât un ansamblu de balerini care să îți cânte la mulți ani, de exemplu!), și cred că audițiile au fost ținute în cel mai serios sens al cuvântului. M-aș fi enervat să fac așa ceva în cadrul unui repertoriu permanent al unui teatru — să dansez și să cânt în același timp — dar mi-aș fi dat toată silința dacă aș fi fost recrutat într-un astfel de proiect temporar, de anvergură. Filmul cu pricina durează mai bine de trei ore, povestea în sine este fictivă deși se adaptează din trecutul formării Americii ca stat, este cotat ca unul dintre cele mai vândute filme actuale, se desfășoară sub forma unui spectacol, cu public în sală.
Găsiți destule recenzii efectuate pe tema filmului, referitoare la formarea istoriei poporului american, nu vi le mai exemplific și eu (oricum nu le știu mai bine decât ei). Am zâmbit adeseori, deși publicul râdea copios de umorul care mi s-a părut subtil, dar am râs împreună cu publicul de apariția spontană a regelui, un personaj care mi-a plăcut cel mai mult.
Nu îmi mai rămâne decât să vi-l recomand cu cea mai mare încredere, mai ales că este plin de dans, unii dintre dansatori au tehnică de balet clasic, dansatori care nu ies practic de pe scenă.
Sinteză făcută de Adrian Scriminț
